delirul de la 02:07

în toiul nopții te trezești transpirată. hainele se lipesc de corpul tău subțire. plouă. amețitor. sub tine, orașul. un oraș întreg adormit, amorțit. mort. tu, în mijlocul unui coșmar. se numește și realitate, uneori.
râuri murdare. gânduri murdare.

sunt nopți pe care nu le uiți deși nu-ți amintești nimic din ele.

uneori.

te ridici din pat, pășești cu picioarele goale pe balcon. deschizi ferestrele. un oraș întreg. aer proaspăt. atât de proaspăt încât îți sparge plămânii.
uneori e bine să ieși din fum.
și luminile. puncte mici, îndepărtate, de lumină. și undeva, marginea lumii. hăul. acolo e prăpastia aia din care urli? ca o cățea turbată.
aprinzi o țigară. în miezul nopții. transpirația îți îngheață pe spate. atârni pe margine. nu e cazul acum. o noapte interesantă.

frigul ăsta, nenorocit, te trezește la realitate. 

uneori, în miezul nopții. când mintea nu-ți dă pace. să fumezi deasupra unui oraș care nu-i al tău. care nu te vrea.

nimic ieșit din comun.