Vremurile bune au apus. Când muzica era bună și oamenii mișto. E 1 noaptea și stau sprijinită de un stâlp din bar. Părul mi se încurcă într-un cuier liber, fixat acolo fără cap. Trag de-o apă plată. Nu pot să dansez. Ceva din interiorul meu nu mă lasă. Proastă idee să angajezi un dj bipolar, zic așa, în general. Am trecut prin aproape toate genurile muzicale- reggae, rock, acum ascultăm macarena-dacă-și mai amintește cineva de această melodie cu dans atașat-niște comercială, toate piesele astea într-o dezordine totală. Mai devreme, pe Shy Guy/Diana King dansasem puțin, dar cum a închis Diana gura a început să zbiere o melodie de la Rammstein. Mă-ntreb ce urmează după Rammstein. Surpriză, acum ascultăm Supergirl/Reamonn. La sentiment, domnule! Un tip beat de pe scenă a luat-o la dans pe o puștoaică care, cu vreo 10 minute înainte, poștise un cui de legale cu o altă duduie, cel mai probabil minoră, dar foarte porno. Tipul pare genul de șoț fugit de-acasă, e sâmbătă și a scăpat de muiere și de plozi și-a ieșit să-și facă de cap. Se ține bine, mai devreme a dansat pe-o boxă. De unde atâta energie, de unde? În alt colț, un grup de gagice se rup în figuri. Le invidiez, mie îmi este foarte greu să trec de la dat din cap la mișcări mai slow, apoi iar zbenguială și tot așa. Deja trecui prin toate stările posibile, cu alegerile muzicale ale ăstuia. La dj mă refer, dacă se poate numi așa. M-aș duce să-l cert, puțin, dar nu are sens. Cine sunt eu, până la urmă? El pare mulțumit. Zâmbește până la ultima măsea și, din când în când, părăsește pupitrul pentru a se alătura mulțimii în delir care dansează de mama focului.
Ca să fie treaba treabă, ni se oferă și o clasică: Basul și cu toba mare. Ok piesa, de sărit în cap și-n cur, dar e atât de veche încât jumate din oameni din bar erau încă virgini pe vremea când a apărut. Cel mai fericit este eternul rocker: bocanci, chelie, berea la halbă-n stânga și țigara-n bot. Pentru că o mână trebuie să fie mereu liberă ca să arate semnul rockerilor. Se uită urât și se manifestă într-una. De fiecare dată când vin aici, îl găsesc și pe el. De fiecare dată mai hardcore și mai rău
Trebuie să ajung la baie, adică să traversez tot barul. Pregătește-te, drăguțo, că nu e de bine. Dumnezeu nu mă iubește. Nici astrele nu stau cum trebuie pentru că, exact când mă avânt în mijlocul petrecăreților, înercând să-mi fac loc, începe Cotton Eye Joe/Rednex și, cum toată lumea se ia de braț și începe să se învârtă, de ce n-ar face la fel și grasele astea două cocoțate pe tocuri? Și amețite bine, cel mai probabil. Să-mi spun o rugăciune, altfel ajung la spital împachetată în pungi și nu la baie, cum mi-aș dori.
În fine, mai ascult o combinație de rock/reggae/rap, îmi iau prietenii și ne tirăm de-acolo. Am stat deja prea mult.
Plecarea se face în pași de vals.
